Povestiri din viața mea?

Nu știu ce aș mai putea scrie aici pe acest blog fără să par caraghios sau să nu plictisesc. Există unii care mă mai cunosc și îmi mai vizitează blogul ocazional.

De scris pentru Google, pentru vizitatori veniți din căutări nici nu mai poate fi vorba. Nu mai merge. Cel puțin la mine. Nu știu la alții.

Mă bătea gândul să scriu povestiri din viața mea. Găsesc că unele sunt bune de povestit și am în memorie foarte multe momente sau întâmplări care după umila-mi părere pot fi considerate interesante.

Acum poate nu realizez însă dacă stau să mă gândesc la rece, fără orgoliu dar și fără falsă modestie, cred că s-ar putea scrie un roman destul de spectaculos despre viața mea, cu diferite teme, cu o gamă foarte largă de sentimente și topics și s-ar putea face și un film după acel roman.

Voi ce părere aveți? Ar merita să-mi povestesc viața, chiar dacă implică și momente mai puțin ortodoxe?

PS: Astăzi circulam cu bicicleta și era cât pe ce să ajung sub roțile unui autocar. S-a întâmplat în urmă cu o oră de la momentul când scriu asta.