Viața întodeauna poate fi mai dură decât este în prezent

…există mereu acolo o posibiliate ca să-ți fie mai rău decât îți este în prezent.

Așa că bucură-te de prezent pentru că de viitor te vei ocupa mai târziu. Trăiește clipa prezentă. Învață de la păsări. Mereu am crezut că păsările zburătoare sunt singurele ființe care știu să se bucure de prezent. Pentru că simt curenții de aer în timp real. Nu-i simt nici mai târziu și nici mai devreme, pentru că nu au meteorolog să le spună dinainte și nici aplicații pe care să se uite la ce oră bate vântul și cu ce viteză.

Ele, păsările zburătoare, simt momentul prezent și se lasă ghidate de instinct. Atunci când obosesc, se odihnesc.

Mereu păsările zburătoare au o activitate de întreprins. Uitați-vă la ele, la păsări. Mereu caută ceva, urmăresc ceva, își fac cuib, zboară de colo-colo, cântă, se curăță…își curăță penele. Mereu mereu întreprind ceva. Și atunci când se odihnesc, sunt în stare de veghe. Mai ales bufnița, care este simbolul înțelepciunii, care atunci când se spune că doarme ea doar veghează. V-ați întrebat de ce bufnița este simbolul înțelepciunii și al judecății drepte?

Fiecare persoană este un individ separat. Am căutat mereu sau, mă rog, aproape mereu, cât timp am fost tânăr (nu mai e cazul acum) să dau vina pe altă persoană pentru aproape tot ce mi se întâmpla rău. Și nu mă refer aici verbal. Adică să spun -> tu ești de vină pentru cutare lucru sau pentru cutare lucru. Nu. Gândeam doar cu tărie că alte persoane sunt responsabile pentru anumite suferințe pe care eu le îndur, sau pentru lucruri rele care mi se întâmplau. Și atunci greșeam.

Acum îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce fac și recunosc că am și greșit.

Să nu cazi în depresie când îți vei conștientiza greșelile este sfatul.

Una dintre chestiile care ne fac maturi și una dintre cele mai grele lucruri este să fii responsabil. Tata a fost un om responsabil, pot să spun despre el cu siguranță lucrul acesta pentru că știu.

A fi responsabil înseamnă a fi conștient și nu doar atât. Înseamnă a-ți fi frică să nu i se întâmple copilului tău ceva permanent și a acționa preventiv. A fi responsabil este suferință uneori. Nu înseamnă neapărat să fii optimist, înseamnă să fii realist. Să-ți asumi trecutul și prezentul. Să creștii copii, să faci lucrurile de bază bune.

Ce înseamnă bine găsești în biblie.  Este cartea fundamentală care te învață ce este bine și ce este rău. Sunt niște lucruri fundamentală care nu lasă loc de interpretare. Să nu furi, să nu iei numele domnului în deșert, să nu prea-curvești (adică să nu-ți înșeli bărbatul sau femeia sau să nu faci dragoste în afara căsătoriei). Sunt de bază. La fel precum 2+2=4 la fel și poruncile biblice sunt cele după care ne ghidăm viața. Alt lucru după care ne ghidăm viața sunt legile lumești. Atunci când facem aceste lucruri nu putem greși. Când respeți o lege nu poți greși.

Ești blamat poate de societate că ești un prost dacă nu te înfrupți și tu puțin, dacă nu știi să furi. Însă chiar dacă tu greșești că nu furi (se poate și asta), nu ai de ce să fi învinuit de conștiință niciodată. Pentru că uneori poți greși că nu furi. Însă niciodată conștiința nu te va mustra că ai respectat o lege.

A-ți asumea responsabilitatea este un lucru de care singur îți dai seama că trebuie să-l faci. Povara conștiinței nu poate pleca decât fiind permanent conștient de responsabilitatea ta, față de oameni, față de părinți, față de copii în primul rând, de ai tăi. Responsabilitatea de a le furniza hrană, căldură, etc.

RESPONSABILITATE, căutați în DEX!

O fac eu pentru voi:

RESPONSABILITÁTE, responsabilități, s. f. Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta consecințele; răspundere. ♦ Funcție, sarcină de răspundere. – Din fr. responsabilité.

Viața unui om este cea mai mare răspundere pe care o poate avea cineva. Când răspunzi de viața cuiva este foarte-foarte important.

Cel mai practicat „sport” sau „meserie” este fuga de responsabilitate și refugierea în droguri, băutură sau subterfugii.

Este important să ne asumăm greșelile DAR, și mai important, să nu ni le mai asumăm și pe ale altora. Ați înțeles? Uneori îți poți asuma greșeli care nu-ți aparțin. Sau să te simți vinovat pentru ceva ce nu ai făcut.

Și este simplu să știi dacă ai greșit sau nu. Știi cele 10 porunci?

Viața însă nu este este chiar așa simplă. Unele greșeli pot fi determinate. Să luăm cazul unui nebun care sare în fața mașinii iar un șofer prudent caută să-l evite și se izbește de un zid și își omoară copilul cu el în mașină în accident pentru că a evitat să omoare un om. Este o decizie de fracțiune de secundă acea evitare.

Sau să luăm cazul curent al COVID-ului și să spunem că, în viitor, aceste vaccinuri au niște efecte secundare devastatoare, ceea ce se poate întâmpla, asupra tuturor celor care au fost injectați. Efecte dintre cele mai ciudate și nu  dureroase, pentru că unora le place durerea deoarece siunt masochiști, ci oribile. Oameni cu trei mâini cu 16 degete, malformații, strâmbi…

Atunci ar însemna că legiuitorii au greșit când au făcut acest lucru. Înseamnă că sunt responsabili deoarece au obligat niște oameni spre niște lucruri oribile. Nu se poate invoca neștiința atunci. Sau principiul roman: nu am știut nu există.

Iată că în istoria vremurilor îndepărtate vedem cazuri de oameni arși pe rug chiar de …BISERICĂ. De cei care nu trebuiau să omoare pentru că biblia spune Să nu ucizi. Ei însă nu doar că i-au ucis dar i-au ars.

Și atunci unde este dreptatea vă întrebați și ce ar trebui să fac?

Dreptatea este în noi înșine. Dreptatea este atunci când rămâi în viață, chiar și în detrimentul altora. Asta este dreptatea din anul 2021, sec XXI, mileniul III. Și tind să spun că asta a fost dintotdeauna.

Cu toate astea, pune preț și pe viața altora. Ignorând inima, ignorând ceea ce sufletul îți spune să faci, reprimând senmtimente, s-ar putea să greșești într-un mod care nu mai poate fi reparat vreodată. Pentru că un om care și-a pierdut viața…NU MAI POATE FI ÎNVIAT. Sau cum se spun: morții de la groapă nu se mai întorc.

Ai grijă cum te comporți, pe unde pășești, pe ce urme, să nu fie niște urme a altora care au mers spre o destinație unde au avut de suferit. Nu te înșela singur/ă! Fii responsabil, pe cât îți stă în putere!

Responsabilitatea rezidă din simț de răspundere. Răspunzi pentru ce faci.