Dăm vina pe guvern că e corupt. Pe parlamentari. De parcă ar fi de ieri.

Dragnea a fost doar o piesă de pe tablă care a căzut pentru că a deranjat altele.

Deschide ochii. E clar că dacă intrii în politică, în sistem, nu ai cum să fii altfel. Degeaba ne tot zbatem aiurea ca peștii pe uscat.

Odată intrat în sistem acesta te acaparează. Nu are fi cum altfel. Decât poate dacă ai trăi într-un glob de cristal izolat de ceilalți confrați mâncători de pâine din meseria de politician. Important este să se facă ce se poate cât mai bine cu ce este. Cu ce avem. Cu cine și ce suntem.

Că tre’ să fim realiști. Și să punem cât de cât la punct țara asta. Noi și voi cei care suntem cum suntem și sunteți cum sunteți. Să ne privim în ochi sinceri cu noi și cu voi înșivă. O sinceritate onestă și binevoitoare față de sentimentul de neam. De popor cu istorie, cu tradiție și tradiții. Cu mintea trează și ageri la gând și purtare.

Să fim uniți în cuget și simțiri nu e doar un slogan…doar o deviză…e o necesitate.

M-am săturat să tot spun asta…dar o spun în continuare, pe orice vreme, fie că e caniculă, fie că plouă sau e iarnă și ninge, fie că frunzele cad…să fim uniți.