Relaxează-te (scurt eseu liric-filosofic)

Stai un pic, i-ați un pic de răgaz și pentru tine. Golește-ți mintea de gânduri și pur și simplu privește în gol. Practicam acest lucru încă de mic. Funcționează după o zi plină, după o săptămână plină, după un an plin și greu. Așa stau eu uneori, fără să mă gândesc la nimic, gând simt că prea multe gânduri îmi năpădesc mintea.

Și atunci pot să văd mai în clar, pot să dorm mai liniștit și să mă odihnesc mai bine. Caută-ți un loc unde să faci chestia aceasta, cum ar fi un loc retras, pe un scaun în balcon, pe un leagăn. Merită să faci asta pentru că vei simți liniște. Nu te gândi la nimic, la absolut nimic, doar stai și eventual să admiri flori, natură, păsări, micile plăceri ale vieții.

Oarecum e liric scrisul meu pentru că viața mea oarecum poate fi încadatră la dramă. Am scris mult, am râs mult, am plâns mult. Am trăit intens. Am trăit și cu sabia lui Damolxes asupra capului sau cel puți așa am simțit. Și când simțeam nu putea să mă reeduci sau să-mi spui să simt altfel pentru că aveam convigerile mele, la care ținea. Și poate aveam dreptate.

Am scris un volum de poezii. Un volum și al doilea este pe jumătate. Mă gândesc să fac o selecție și să le public la o editură. Dar cine m-ar citi. Am o nuvelă scrisă în limba română nepublicată. E prima mea nuvelă, e o treabă la care am muncit.

Și dacă tot veni vorba de lirismul ăsta în parte filosofic al meu în parte îl înțeleg pe Cioran, un geniu suferind continuu sau pe aproape.

Nu te gândi la nimic măcar jumătate de oră, măcar 5 minute. Mai practică chestia aceasta din când în când. O să te simți bine. Și parcă ce e mai bine decât să te simți bine în pielea ta. Deși…viața nu eroz, viața e grea, nu pentru mine, pentru mulți și pentru toți. Și din acest motiv poate ar trebui să fim mai empatici. Dumnezeu mi-e martor că necazurile și suferința m-au condus pe un drum pe care dacă întâlnesc o persoană nedreptățită, îngenunchiată, nu pot să nu încerc să-i dau curaj să meargă mai departe.

Nimeni nu-i perfect. Unele persoane sunt compatibile cu altele nu. Avem preferințele noastre fiecare. Am învățat în viață să nu judec pe mine. Dar lecția asta m-a costat enorm de mult. Pentru că dacă ești la ultimul nivel după ce ai fost sus de tot ști că poți ajunge prin împrejurări nefavorabile și tu la fund, te poate și pe tine îngenunchia viața. Important este să duci greutatea oricât ar fi ea de grea. Vei vedea că vor veni și zile bune.

Relaxează-te, nu te gândi la nimic măcar un minut după ce-mi citești articolul ăsta. Stai doar tu cu tine un minut. În fon…îți aparții…