Există în viețile noastre sau în unele momente perioade în care ne izolăm sau suntem blocați. Pur și simplu nu merge să faci nimic, nu ai chef de nimic, nici să te apuci de ceva.

Trebuie să te forțezi. Să faci primul pas pentru a începe acel lucru sau altul. Să te târâi să mergi înainte.

Spre exemplu un simplu articol de blog nu e chiar așa ușor pe cât pare. Mai ales când ești blogger, sau publisher (oricum ai vrea să te autodenumești) la un momentdat intervine cel mai rău dușman dintre toate, rutina.

Poate interveni în orice muncă. Și poate interveni (atât de perversă e rutina aceasta) ȘI DUPĂ ZECE-20 DE ANI. Doar-doar să nu mergi până la capăt și să te oprești. Te lasă să-ți faci de cap apoi intervine. Ce rost are să pleci mai departe? ce rost are să scrii? e prea târziu, e prea devreme…diverse motive.

Așa că trebuie să te forțezi, să te târâi mental dacă altfel nu se poate să scrii următoarea postare. Următoarea idee.

Mergi mai departe e deviza pe care o pun astăzi.  Și va fi bine.