Pericolul de a te simți îngrădit (sau de ce să nu te nișezi)

De fapt ceea ce ne face pe noi nefericiți este îngrădirea libertății, care poate fi de gândire sau chiar fizică. Acestea se pot întâmpla în moduri diferite. Uneori îți autoimpui un anumit set de atitudini și comportamente fără a vrea cu adevărat asta, doar pentru a ajunge la un anumit rezultat. În zilele noastre îi spune obiectiv. Alteori este impus de altcineva, fără a avea acest drept asupra noastră.

Acest lucru din urmă, și autoimpunerea poate suprima sentimente, ceea ce are un impact emoțional negativ, afectând starea de sănătate psihică și implicit fizică. O spun din propria experiență. Pentru a fi în cooncordanță cu propriile sentimente, pentru a te simți bine, este necesară o descătușare.

Această descătușare se poate face dând frâu liber sentimentelor. În scris, în literatură, această se face scriind despre orice, așa cum îți place. Și când vrei. Este nevoia de libertate a omului și de a nu se simți într-o colivie, care de multe ori este creată chiar de propria persoană, și este ca o formă de autotortură, lucrând cu mintea la nivel ideatic, impunându-ți conștient atitudini, care se traduc în cele mai multe cazuri printr-un comportament lipsit de naturalețe.

Aceste lucruri se pot vedea și în scris, în literatură mai exact. Fericirea persoanei este unul dintre drepturile omului însă acesta și-l poate lua omul singur, cum am spus impunându-și singur un set de comportamente, de răspunsuri la situați și atitudini, nenaturale, bazate parcă pe niște instrucțiuni.

Oamenii care își impun singuri seturi de comportamente, fie ele considerate negative sau pozitive, adică să fie buni sau răi, nu sunt oameni fericiți, și au un psihic bolnăvicios, ei fiind neflexibili din punct de vedere al gândirii. Acești oameni au o inteligență emoțională scăzută deși poate sunt foarte buni la calcule. Mai pe scurt, aceste persoane au un comportament autist.

Aceste lucruri se pot vedea ușor, ei fiind falși, răspund la întrebări nespontan, gândind răspunsul, mimează de multe ori zâmbetul râsul, tristețea, fericirea. Acest comportament poate fi caracteristic persoanelor nu neapărat cu o patologie psihotică ci mai mult cu partea rea a genului psihotic. În fapt consider că unele psihoze pot fi și bune, unele persoane având perioade în care sunt obsedați de munca lor, la asta mă refer.

În cazurile în care unele persoane se gândesc exclusiv la cum să facă rău fizic altor persoane, sau chiar bine, acestea având hotărâtă în minte treaba aceasta și doar de ei știută, aceste persoane le putem considera psihopați și care au nevoie de ajutor. Acești oameni de obicei hărțuiesc sau se gândesc obsesiv la alte persoane.

Am divagat. Subiectul meu principal era nișarea și despre cum trebuie să ne simțim liberi. Atunci când ne impunem cu orice preț ceva, acel ceva fără a avea o susținere sentimentală constantă din partea noastră, sau fără a fi un lucru care să fie considerat bun și acceptat social, acel lucru dăunează.

Te poți exprima prin scris. Este un mod de a fi liber, de a te elibera de energii negative, de sentimente negative. Și uneori, deșii scrii pe un anume subiect, și ești nișat, de exemplu tehnologie, poți să scrii și despre absolut orice îți trece prin minte, și poți să te descarci astfel, să înlături stări periculoase, pentru tine. Nu este neapărat să publici, dar scriind este ca și cum ai elimina printr-o supapă excesul de presiune, care ar aduce la explozie, care poate fi o izbucnire nervoasă.