Peisajul politic românesc

…arată ca o grădină în care nu s-a cosit de mult timp și plină de buruieni. Rar mai vezi câte-o floare bună de leac dar și aia înconjurată de pălămidă. Teren arid, pietriș. Lipsă de nădejde, lipsă de speranță. Buturugi vechi stau gata să învie. Doar că ele nu vor învia pentru că pur și simplu nu mai au vârsta, chiar dacă au experiența. Moarte.

Sună a gol când bați cu pumnul în clopotul de cristal care ar fi trebuit să acopere ce-i mai bun în țară.

Puțini, foarte puțini își mai dau și interesul, mai mult personal, în scopuri mai mult personale.

Cineva stă la pândă și pândește ce fac ceilalți care stau și ei la pândă. Politica românească cam aceasta e. Lipsă de acțiune. Sau acțiune condiționată de acțiunea liderilor care fac primul pas apoi nu sunt recunoscuți. Deși, poate au potențial.