Parcă suntem în procesul lui Kafka

Pe bune, chiar așa. Nu mai înțelegi nimic de la societatea asta din timpurile noastre. Parcă suntem în Procesul lui Kafka. Nu știi cine e procurorul, nu știi cine te judecă, nu știi ce vor, pentru ce cauză. Știi doar că ești vinovat de ceva. Și că vei fi condamnat. Deși încerci să scapi știi în adâncul tău că vine execuția.

Cartea v-o recomand, e subțirică, am citit-o acum foarte mult timp în urmă, am făcut-o cadou. Nu mai știe lumea nici ce vrea. Nu zic că e rău să nu știi ce vrei, adică poți și simplu trăi de dragul de a trăi. Alții trăiesc pentru un scop. Alții au un amalgam amestecat în cap încât nu-ți vine a crede.

A luat-o societatea aceasta razna cu totul din cauza fluxului sau mai bine zis bombardării cu informație și știri false. Cu dezinformare la nivel de mouth to mouth. Cauza cea mai probabilă sunt rețelele de socializare, gen TikTok, unde se înfățișează un alt personaj, un gen de transmisii la nivel de persoană, în eter, precum erau înainte televizoarele, iar unii iau de bună ce spun alții care iau sau nu iau de bună o știre de la o persoană care a preluat-o de la aceeași gen de persoană ca ea.

Gen telefon fără fir. Ați jucat la școală telefonul fără fir. Era distractiv. Acum e mai rău. Un amestec total de știri despre persoane care pot fi sau nu adevărate. Oamenii detestă alții oameni pentru că au auzit ei că așa ar fi sau așa este când defapt realitatea poate fi pe jumate sau pe treisferturi alta, sau deloc sau chiar adevărată. Așa încât nu știi la ce să te aștepți.

Cel mai bine ar fi să ne găsim o sursă de informație fixă, adică să nu o schimbăm, pentru că ne umplem capul cu tot felul de prostii. Nu zic să nu pui la îndoială ce auzi și ce vezi la TV, hai bine, două surse, trei, însă în marea de curenți nu știi ce e adevărat și ce nu încât te poți crede vinovat de nu știu ce lucru făcut în timp ce chiar tu ești victima, ca în Kafka.