Stăteam și mă gândeam așa cum se gândesc oamenii când au timp mult, acu ceva vreme în urmă că nu e prea târziu niciodată să faci ce ți-ai dorit de mult.

Am scris o nuvelă și o carte la 34 de ani.

A venit așa ca “cursă”. Cuvintele și-au dat drumul pe tastatură și aveam totul în minte.

Acum mă gândesc să le dezvolt, să le traduc în limba engleză și sâ le publuc pe Amazon.

Niciodată nu e prea târziu să te apuci de sport. Eu m-am apucat de mult timp.

Cel mai puternic antrenament a fost chiar înainte de plecare. Un scurt maraton de 10 Km.

Unii râd de tine pentru ce vrei să faci. Pentru visele tale. Nu le spune nimănui și nu lăsa acces. Ținele pentru tine pentry că tot ce vor alții care te cunosc este să fii un pas mai jos ca ei.

Nu sunt negativist. Iubesc oamenii. Dar de ceva timp se adună în mine ura O ură care mă macină și nu-mi dâ pace. O repulsie.

Cu toatr astea trec de multe ori peste. Peste glume proaste, pestr vorbe fără rost.

Niciodată nu e prea târziu să iubești. Să simți dragostea, fiorul.

Eu am iubit și am fost iubit. Am privit și am fost privit.

Eu am urât și am fost urât.

Niciodtă nu e prea târziu să-ți găsești liniște. Tu dragă moldoveancă dacă citești aceasta știu că ți-ai găsit liniștea și mă bucur pentru tine. Dar nu uita că liniștea deplină e în doi.

Eu mă zbat. Sunt vremuri tulburi. Mă zbat și nu vreau liniște și știu că nu o să o am pe deplin pe lumea aceasta.

Niciodată nu e prea târziu să-ți ceri iertare și să ierți. Oameni, fapte, locuri.

Nu fugi de nimic. Împacă-te! Cu oameni, cu fapte, cu situații și idei.

Fă bine. Bine faci, bine găsești.

Eu am făcut rău mai demult. Am făcut rău pentru că mi s-a făcut rău. Pentru că am văzut ce perversă e lumea. Sună clasic. Așa sunt și eu. Deși uneori o mai ard pe moment cu trendul.

Am învățat să iert. Să iert și să uit. Să uit răul. Să uit binele. Doar așa pot trăi împăcat. Doar așa pot fi sănătos și să nu mă prindă vreo boală din consecințe.

M-a mustrat conștiința de multe ori. Și eu am mustrat-o pe ea când aveam dreptate.

M-am simțit vinovat pentru că am fost făcut să mă simt vinovat de multe ori, nu pentru că aș fi fost.

E greu să înțelegi câteva cuvinte simple.

E greu să înțelegi cuvântul “așteptare” cu anii. E greu să înțelegi când greșești și când ți se greșește. Ți-e greu să crezi și să vezi unde ai greșit. Dar poate e mai bine așa.

Singurul lucru care îți mai rămâne e dreptatea.

Nu te mai vreau. Mă lepăd ca de o haină ruptă și veche îmbibată cu miros de duhoare. Deși știu că nu e așa. Deși știu că și tu ai suflet. La fel cum și eu am.

Te-am trezit de mult să vezi. Nu-mi pare răh și mă bucur că te-am făcut să privești oamenii în ochi. Mă bucur că te-am vindecat. Mă bucur pentru tine. Mă crezi!

Nu mai aven 32 de ani. Timpul acela s-a dus, a plecat. Trebuie să ne comportăm ca doi oameni maturi. Eu știu că o să pot face asta. Nu știu tu, personal nu cred. Dar parcă în asta constă fericirea? M-aș mira.

Niciodată nu e prea târziu să incepi un lucru pe care ți-aidorit de mult timp să-l incepi.

Niciodată nu e prea târziu să temini.

Și încă ceva. Mi-ai dorit de mult să-ți simt durerea. Însă nu te-am auzit niciodată de bucurie.

Iar copilullui trebuia să-i lași tatăl în drepturile de părinte.