…când mă uit la copiii ăștia și ce-i mai așteaptă. Știu că așa am fost și noi și ne-am luptat.

Am trecut prin jungle de betoane să ajungem unde suntem. Fiecare cum a putut și fiecare cu personalitatea lui. Uneori poate timizi, exaltați, nebunatici, nesimțiți sau plini de bun-simț poate prea mult.

Sunteți ocrotiți de părinți. Nu vă fie frică. Dacă noi am supraviețuit până acum în această junglă ve-ți putea și voi.

Să nu uitați de sufletul vostru.

Să iubiți dragi copii! Să iubiți pe cei de lângă voi. Nu fiți reci. Lăsați deoparte mândria. Și învățați din greșeli. Căci se poate.

Să vă iubiți țara, părinții, frații, surorile și pe cel de sus.

Totul va fii bine copii! Rugați-vă și nădăjduiți! Trăiți-vă și tinereațea! Prețuiți viața. Prețuiți-vă pe voi înșivă și pe cei de lângă voi!

Fiți drepți! Și să aveți propria judecată. Să știți voi înșivă ce este bine și ce nu. Și să judecați în raport cu asta.

Nu vă lăsați duși de val!

Să nu vă lăsați conduși de alții când defapt voi știți ce aveți de făcut!