Îmi e prieten parcă Chopin ăsta, polonul ăsta ratat. Doar muzica era de el, dar ce sublimă!!!… I-am propus cuiva odată un experiment, să asculte aria 52 la 12 noaptea. Imposibil de ascultat și mulți se sperie. Sar pur și simplu din pat și închid laptopul sau ce mai au iei și se culcă. Nu rezistă.

Nici eu nu am rezistat. Am închis-o. Ziua am putut să o ascult, dar nu noaptea târziu. Îl simt parcă pe Chopin, îi simt tristețea…suferința. Durerea ce o avea. Poți oare infirma durerea? Poți oare reprima sentimente firești? Îl iubesc pe ratatul ăsta.

PENTRU A PUTEA CÂȘTIGA BANI CU DAEDALUS ONLINE TREBUIE SĂ VĂ CONFIRMAȚI CONTUL PE EMAIL DUPĂ ÎNREGISTRARE blank