Mi-am pus Chopin. Și scriu. La câte informații îmi parvin din multe medii, la cât de amenințat am fost și sunt îmi e greu să-mi adun gândurile.

Chiar și articolul acesta e unul dezorganizat, venit din mintea mea, ca și cum m-aș destăinui cuiva, unui prieten bun, ca și cum i-aș vorbi.

Îmi este greu. Mi-a mai fost și am trecut peste. Nu mai sunt cald ci simt doar annoying, ceva mă deranjează permanent. Merg înainte însă. E ca și cum aș merge printr-o sălbăticie, prin crengi și copaci căzuți, prin buruiene înalte și țepoase, prin urzici, și trebuie să-mi fac loc. Mi-e greu și recunosc.

M-am mai adunat. Chopin îmi face bine, dar ce păcat că nu-l pot cuprinde.