Nu am nimic împotriva religiei nimănui. Fiecare crede ce vrea. Totuși nu se poate să nu se trezească în mine o ură pentru mamele care în loc să-și îndeplinească sarcinile casnice (curățenie, gătit, spăla, copii), dau televizorul tare pe Trinistas. Și fac închinăciuni, în timp ce mizeria, gândacii și praful predomină habitaclul în care locuiesc. Or asta ține de igienă. De a te proteja de îmbolnăviri. Pentru că dacă te îmbolnăvești poți îmbolnăvi și pe aproapele. Și poate muri din cauza ta. Atunci ai făcut o crimă.

Ce ar fi dacă un pilot de avion în loc să ia măsuri de prevenire a unei prăbușiri în cazul unui incident când se află la manșă, s-ar ruga? Nu. Atenția le e îndreptată spre rezolvarea problemelor. Concentrarea lor e în acea direcție îndreptată. Asta nu înseamnă că poate ei, sau unii dintre ei nu cred în divinitate. Dar au o responsabilitate. Cea de a aduce oamenii în siguranță la sol.

Nu văd cu nimic mai prejos sarcina unei mame. Or dacă tu induci copilului că e mai sănătos să se roage 6 ore pe zi trăind în jeg, nu mi se pare chiar Ok.