Stau în dubii. Și nu știu, să scriu o carte, sau să o povestesc aici, pe blog.
Am multe de zis. Multe chestii incredibile, adevărate orori, multe chestii la limita dintre viață și moarte.
Și multe chestii extraordinare. Multe lucruri incredibile care nu ai fi crezut că se pot întâmpla în anii noștri, vecine cu ororile din pușcăriile comuniste. Și multe chestii ca în lagărele naziste, pe care nu am voie să le spun, pentru că sunt sau au fost secrete de stat. Și nu știu dacă am voi să le dezvălui sau nu pentru că ar părea că mă plâng când eu defapt aș aduce doar la cunoștință.
Și multe lucruri frumoase pe care dacă ți le-aș spune nu ai crede că ar fi putut fi adevărate.
O viață cu urcușuri. O viață în care pe drumul ei până acum am găsit de toate.
Comenteaza