Sorămea e la facultatea de Psihologie după ce în sfârșit a luat o pauză de la muncă, probabil un concediu sabatic. Așa că-și petrece timpul călătorind, și cu faculta. Deși are un master în Filosofie nu se poate opri din învățat. Cumva îmi seamănă, doar suntem frați, nu?
Așa că mi-a trezit interesul legat de domeniu. Știu că Psihologia derivă din Filosofie, așa că cred că a făcut o alegere potrivită.
Din auzite, să faci o facultate e greu, dar se pare că nu au murit prea mulți de la învățat, poate doar câțiva au intrat pe la secții gen. spitalul 9, de la tocit, etc. Dar parcă instrucția în armată cum je a făcut-o pe vremea lui, e mai ușoară? Fiecare domeniu cu dificultățile specifice, la unii se trage mai mult de intelect, la alții de fizic. Acum nu mai este obligatorie armata, așa că închei subiectul.
De remarcat că articolul ăsta e unul tot așa, cum pică literele subt degete. Ce vreau să spun….am înțeles că dacă citești Corespondența Freud Jung, e cumva echivalentul facultății de Psihologie. Ei bine, eu am citit-o. E groasă, ditamai cărțoiul, cam 800 de pagini. Am extras din ea câteva idei, câteva adnotări, pentru un eventual material pentru un nou articol, căci cu asta mă ocup pe blog…scriu.
Așa că, cartea mi-a furnizat material pentru noi articole. În plus, am mai aflat câteva chestii. Cu ce mă ajută că am citit-o, nu știu. Nu consider că am îmbrățișat psihologia cu cartea asta. Poate îmi ajută pentru nuvela la care lucrez, și pe care tot amân să o scriu, cumva cică să intru mai adânc în psihologia personajului/elor.
Cartea cuprinde scrisori dintre Freud și Jung, doi precursori ai psihologiei moderne, sau psihiatriei, cum vreți să-i spuneți, pentru că una e psihologia și alta e psihiatria. Aflu aici nume de psihanaliști vechi, care erau pro dar și contra celor doi aliați (Freu&Jung), care erau prieteni, dar colabolatori. Și care cei doi mai târziu aveau să încheie prietenia.
Aflu aici că psihanaliști și psihiatrii vechi, unii s-au…autosucombat???. Aflu aici că cei doi psihanaliști, psihiatri, psihologi și cum s-or mai numi au publicat mai multe lucrări, și lucrări de-ale lor au fost publicate în reviste de pe atunci, vreo trei la număr. Aflu aici că cei doi țineau conferințe, că aveau dușmani pe plan profesional dar și aliați.
Aflu aici că Freud credea că va fi ca un fel de religie peste 1000 de ani (?).
Aflu aici că cei doi se autoanalizau d.p.d.v psihic și se analizau reciproc. Și că își găseau ei înșiși probleme.
Aflu aici nume de pacienți și cazuri.
Cartea costă destul de mult dar e de valoare, e bine că o am în bibliotecă, fiind ca un fel de biblie a psihiatriei. Dacă vrei să o cumperi o găsești aici. Trebuia să citesc ceva, și am ales această carte. În plus, la cât e de groasă am făcut și un pic de senzație printre apropiați și colegi, nu intenționam, dar era inevitabil, o chestie care se întâmplă când citești cărți cu foarte multe pagini. Am fost chiar abordat de o doamnă întrebându-mă ce citesc, și i-am satisfăcut curiozitatea.
Am citit cartea în primul rând pentru că trebuie să citesc, dat fiind faptul că scriu. E ceva normal, și e o recomandare a lui Stephen King (să citești minim 4 ore pe zi). Așa că i-am urmat sfatul.
Am pătat cartea cu cafea și unele pagini le-am îndoit puțin, chesti specifice mie. În rest dacă vrei să o citești și ești curios nu doar de ce au publicat oficial cei doi psihanaliști ci și de dedesubturile științei lor, o recomand, la fel cum o recomand tuturor studenților la psihologie, sau oricui mai vrea să citească, ceva, orice, fie și scrisori.
Comenteaza