Nu știam despre ce să mai scriu astăzi așa că scriu despre un subiect despre care am scris prin 2010 parcă și a stârnit reacții. Ziceam atunci că acordarea a unei două șanse este, citez din mine: o pată mare de rugină pe rotițele din mecanismul societății. Am fost contrazis.
Am realizat în timp că și eu am fost iertat, și mie mi s-a acordat a doua șansă. Atunci am început să nu mai judec pe nimeni. Mi-am schimbat părerea. A făcut parte din evoluția personală.
Într-adevăr am văzut oameni care li s-au acordat N șanse. Și tot în baltă trag. Alții și-au revenit. Deci nu mai văd situația ca pe ceva strict. Da unii nu merită a doua șansă. Dar nu ai de unde să știi. Și pentru a nu comite o greșeală, le-o acorzi. Și apoi le-o acorzi iar și iar nerămânându-ți decât speranța că se vor schimba.
Și neschimbându-se ajungi să te obișnuiești cu situația. Iar karma își face treaba și ia de lângă tine acei oameni pe care continui să-i ierți la nesfârșit iar ei continuă să-ți facă rău. Pur și simplu se întâmplă ceva. Se schimbă situația, ceva intervine și se oprește chinul. Este răsplata că tu nu ai făcut rău celor care ție ți-au făcut. Faptul că tu nu te-ai răzbunat și ai răbdat cred că schimbă ceva în univers care îndepărtează oamenii care îți fac rău din viața ta. Apoi va răsări soarele și pe strada ta!
Așa că dragă cititorule, tu continuă să rabzi ce poți răbda, nu fă rău, pentru că în final orice rău trebuie să treacă, și orice persoană toxică din viața ta să dispară de lângă tine, la un momentdat!

Comenteaza