O mai scriu pe asta și mă duc la somn. Pun pariu că n-ați stat niciunul de veghe ca mine 6 zile la rând cu doar pauză de somn trei ore.

Efectul izolării la domiciliu, un act medical forțat, duce la paranoia, în masă. Și atunci toată lumea bănuiește pe toată lumea de ceva, toți văd conspirații, nesomnul pentru necunoscători dus la extrem, este deosebit de periculos și duce la agresivitate și auto-agresivitate.

Efectul parului în mâna prostului, știi care e? Știi vorba aia nu? Pune parul în mâna prostului că după aia știe el ce are de făcut…

Iertarea ca și ceea ce precede iertării sunt lucruri firești.

Steinhardth, părintele Nicolae Steinhardth, un om mai deștept și mai, mult mai bărbat ca mine spunea demult…prostia e un păcat, mare, de tot. Din el izvorăsc altele mult mult mai periculoase.

Părintele a făcut pușcărie comunistă mulți ani, a fost bătut, ținut în picioare, nedormit, nemîncat, și făcea metanii până la epuizare extremă, până efectiv, nu mai putea să se ridice și era sleit de puteri.

De-aia urăsc prostia și lenea!

Îndeosebi lenea.

Citiți-l pe Steinhardth în Jurnalul Fericirii.

A scăpat viu din pușcăria torturii și a murit zâmbind, ascultarea lui a fost să-și povestească viața.

E o teroare ce se întâmplă. Ca un fel de paranoia de pe timpul Ceaușismului când toți se temeau de toată lumea.

Mi-e scârbă, mi-e greață, și nu pot crede.

Sper și știu că o să fie bine până la urmă.

Mai este cineva întreg la minte?

Să-mi trimită un email sau să-mi lase un comentariu!

Că înnebunesc eu!